Guvernul Finlandei a depus un proiect de lege privind noul cadru de reglementare a jocurilor de noroc din această țară. Obiectivul asociaţiei Rahapeliala Ry este de a adopta legislaţia până la mijlocul acestei veri.
Principala schimbare legislativă este deschiderea pieţei online către operatorii privaţi, urmând exemplul ţărilor nordice vecine, Suedia şi Danemarca.
În prezent, Veikkaus deţine monopolul asupra jocurilor de noroc online, incluzând loteriile, pariurile sportive online şi jocurile de cazinou. Dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma sa actuală, acest monopol se va încheia până la sfârşitul anului 2026. Totuşi, Veikkaus va păstra exclusivitatea pentru loterii şi bilete de răzuit, precum şi pentru aparatele de joc şi cazinourile fizice.
Conform directivelor anterioare, operatorii ar putea solicita licenţe începând cu 1 ianuarie 2026, când noile reglementări vor intra oficial în vigoare. Deschiderea pieţei în noua sa formă s-ar produce în ianuarie 2027. Totuși, unele părți interesate din industrie sugerează că lansarea ar putea avea loc mai devreme, datorită progresului rapid al proiectului de lege în parlament.
Obiectiv: diminuarea numărului de utilizatori care accesează site-uri ilegale
Guvernul susţine că reforma va contribui la reducerea problemelor asociate jocurilor de noroc în Finlanda. Permiţând mai multor operatori autorizaţi să intre pe piaţă, s-ar diminua numărul consumatorilor care accesează site-uri ilegale. Acestea nu oferă, logic, aceleaşi măsuri de protecţie ca furnizorii licenţiaţi.
„Scopul proiectului de lege a fost găsirea unei soluții de reglementare, în care combaterea efectelor negative ale jocurilor de noroc să fie echilibrată cu interesul companiilor de a obţine licenţe şi de a direcţiona jocurile online către o ofertă reglementată,” a declarat Mari Rantanen, ministrul de interne, la prezentarea proiectului în parlament.
În iunie sau în toamnă?
Proiectul va fi trimis subcomisiilor parlamentare pentru analize suplimentare. Deşi este probabil să fie aduse unele modificări, e de așteptat ca acestea să nu încetinească semnificativ procesul legislativ.
În ianuarie, Mika Kuismanen, CEO-ul Rahapeliala Ry (o asociație independentă non-profit din domeniul gamblingului), a declarat că legea ar putea fi aprobată până la sfârşitul lunii iunie, ceea ce ar însemna un parcurs legislativ destul de rapid.
Cu toate acestea, Antti Koivula, avocat specializat în industria jocurilor de noroc, consideră că votul final în Parlament va avea loc mai degrabă în toamnă.
„Se aşteaptă modificări minore înainte ca Parlamentul să voteze asupra aprobării, cel mai probabil în toamna anului 2025. Având în vedere consensul politic larg cu privire la necesitatea reformei, votul este de aşteptat să fie o formalitate. Este un moment important pentru industria jocurilor de noroc din Finlanda. Legislaţia propusă vizează desfiinţarea monopolului pe termen lung şi deschiderea pieţei pentru competiţie, aliniind Finlanda la practicile mai largi din piaţa europeană”, a scris Koivula pe LinkedIn.
Alte schimbări care vor avea loc
Printre alte măsuri incluse în proiectul de lege se numără permiterea operatorilor comerciali de a accepta pariuri pe cursele de cai, activitate care până acum era rezervată doar companiei Veikkaus, conform monopolului său.
Vârsta minimă legală pentru jocurile de noroc va rămâne 18 ani, ca și în România sau în alte țări europene. Consumatorii vor avea, de asemenea, posibilitatea de a se autoexclude de la toţi operatorii legali printr-un nou sistem.
În ceea ce priveşte prevenirea efectelor negative ale jocurilor de noroc, operatorii vor fi obligaţi să monitorizeze comportamentul jucătorilor pentru eventuale semnale de risc. De asemenea, licenţele trebuie să implementeze măsuri pentru prevenirea abuzurilor şi a infracţiunilor legate de activităţile de jocuri de noroc.
O nouă Autoritate de Licenţiere şi Supraveghere, propusă şi ea Parlamentului, va avea rolul de a superviza piaţa reglementată.
În ceea ce priveşte publicitatea, aceasta va fi permisă, dar supusă unor restricţii specificate în proiectul de lege, care includ interdicţia de a viza minorii sau alte persoane vulnerabile prin materiale publicitare, precum şi de a folosi minori în campaniile de marketing.